Fă-ţi timp în trecerea grăbită prin lume către veci
Fă-ţi timp măcar o clipa să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând,
Fă-ţi timp cu mila blandă să le alini trecând.
Fă-ţi timp pentru-adevăuri şi adânciri în vis,
Fă-ţi timp pentru cântare cu sufletul deschis.
Fă-ţi timp sa vezi pădurea, s-asculţi lânga izvor,
Fă-ţi timp s-auzi ce-ţi spune o floare, un cocor.
Fă-ţi timp s-aştepţi din urma când mergi cu slăbănogi,
Fă-ţi timp pe-un munte, seara, stând singur, să te rogi.
Fă-ţi timp să stai cu mama şi tatăl tău bătrâni,
Fă-ţi timp de-o vorba buna şi-o coajă pentru câini.
Fă-ţi timp să stai aproape de cei iubiţi, voios,
Fă-ţi timp să fii şi-al casei, în slujba lui Hristos.
Fă-ţi timp să guşti frumosul din tot ce e curat,
Fă-ţi timp că eşti de taine şi lumi înconjurat.
Fă-ţi timp de rugaciune, de post şi meditări
Fă-ţi timp de ceretare de fraţi şi de surori
Fă-ţi timp şi-adună zilnic de toate câte-un pic,
Fă-ţi timp căci viaţa trece şi când nu faci nimic!
Fă-ţi timp lângă cuvântul lui Dumnezeu să stai,
Fă-ţi timp că toate-acestea au pentru tine-un grai.
Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
Fă-ţi timp să dai vieţii şi morţii tale pret.
Fă-ţi timp ACUM, că-n urmă zadarnic ai să plângi,
Comoara risipită a vieţii n-o mai strângi.
Timpul…atat de pretios..si totusi nu-l pretuim…regret ca nu mi-am facut timp pt lucruri, pt oameni…si regret acele clipe de partasie cu Tata ce le-am pierdut…nefacandu-mi timp:(
o frumoasa poezie a poetului crestin Traian Dorz ( 1918-1989)